Droguri din această categorie de substanţe:
Haşişul (engl. "pot", "shit") este răşina secretată de glandele situate la
nivelul frunzelor de cânepă (Cannabis). Haşişul se comercializează în
"bulgări" solizi sau plăci presate şi se prezină - în funcţie de ţara de
origine - în nuanţe de culoare roşie, maron, verde sau negru.
Marihuana (engl. "grass", "kif", "Heu", rom. "iarbă") este un amestec
din frunze, tulpini şi inflorescenţe mărunţite ale aceleaşi plante, ce are
aspect de tutun verzui tăiat foarte fin.
Forme de consum:
Haşişul şi marihuana se fumează în formă pură sau în amestec cu
tutun. Inhalate profund cu fumul, substanţele active sunt absorbite de
Organism prin capilarele pulmonare. Efectul se instalează după circa
10-20 de minute după începerea fumatului.
În cazul consumului de fursecuri cu haşiş, ceai sau produse de
confetărie cu conţinut de haşis, efectul se instalează mai târziu (după
1 - 2 ore).
Substanţe active:
Tetrahidrocannabinoidele (THC) sunt substanţele psihoactive ale
acestor produse vegetale.
Substanţele active din cannabis au o istorie îndelungată şi plină de
tradiţie, ca medicamente. În ţările Orientului şi Americii latine, aceste
substanţe sunt puternic răspândite şi au indicaţii de consum medicale
şi mai ales sociale.
Efecte şi pericole în caz de abuz:
Efectele biologice actuale ale cannabisului sunt reduse şi aproape
nesemnificative. Au fost constatate următoarele efecte: creşterea
frecvenţei pulsului, o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale
(vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea
fluxului sanguin cerebral corespunzătoare stărilor de meditaţie şi
concentrare.
De asemenea, pot apărea simptome ca: scăderea tensiunsii arteriale,
uscarea mucoasei nazale şi faringiene, vomă, diaree şi senzaţie
imperioasă de foame.
Efectele psihice ale substanţelor active din cannabis depind în mod
decisiv de personalitatea şi mediul social al consumatorului.
Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie (engl. "cannabis
high", "social high"). Printre efectele iniţiale se numără adesea o stare
de agitaţie, însoţită ocazional de stare de tensiune şi anxietate, stări ce
vor fi urmate în curând de o senzaţie plăcută de siguranţă şi ocrotire
(germ. Geborgenheit). Urmează stări introspective şi echilibrate, de un
calm deosebit. Alteori pot apărea oscilaţii ale stării de spirit, râsul
nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă. Este caracteristică
intensificarea percepţiei mediului extern şi intern. În cazul consumului
în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relaţiilor
de grup.
Pierderea aptitudinilor critice pe durata stării de stupoare
("Rauschzustand") poate duce la perceperea defectuoasă a realităţii
obiective. Consumatorul nu face faţă întotdeauna intensităţii trăirilor
noi, ceea ce poate avea ca şi consecinţă apariţia unor stări de
anxietate severă.
Ameţeala după cannabis nu are aceeaşi evoluţie în toate cazurile,
există şi stări euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate
simula, agrava sau declanşa psihoze schizofreniforme.
Potenţialul de a crea dependenţă:
Dependenţa fizică de substanţele active din cannabis nu a putut fi
demonstrată până în prezent. Aparent, nu există simptome de sevraj
fizic pur după oprirea consumului.
Chestiunea dependenţei psihice este dificil de apreciat şi depinde de
definiţia termenului. Tiparele comportamentale ce apar în prezent în
urma consumului de cannabis corespund definiţiei de "drug
dependence" (dependenţă de droguri) formulată de OMS: "Dependenţa
psihică şi/sau fizică a unui individ de un drog, consumat periodic sau
continuu."
Majoritatea consumatorilor iau haşiş sau marihuana aproximativ o data
de două ori pe săptămână, de regulă într-un "peisaj social" în care,
în trecut, ar fi fost obişnuit consumul de alcool. De regulă, această
categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fără a
suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe
săptămâni/luni.
Creşte însă numărul consumatorilor care fumează zilnic şi a căror ritm
de viaţă, sentiment de siguranţă şi stare generală este sensibil
tulburată fără droguri. La astfel de consumatori, renunţarea după o
lungă perioadă de abuz poate duce la nelinişte, alterarea stării psihice
şi tulburări de somn. Timpul de înjumătăţire al THC la persoanele
neobişnuite cu haşişul este de 50 până la 60 de ore, în timp ce la
persoanele obişnuite scade la aproximativ jumătate. Această
observaţie sugerează o toleranţă semnificativă în cazul consumului
cronic al substanţei.
Consecinţe pe termen lung:
Până acum, nu au putut fi demonstrate modificări organice majore.
Riscurile pentru sănătate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari
decât care apar în cazul tabagismului.
Cercetările au evidenţiat modificări hepatice, pulmonare (conţinutul de
gudron al substanţei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun)
şi mai ale ales psihotice.
Comunicările despre modificări ale echilibrului hormonal, sistemului
enzimatic, sistemului imunitar şi la nivelul materialului genetic uman
nu au putut fi demonstrate experimental până în prezent.
